Despre infidelitate cu Iulia Savu

Hello, dragilor! In general pe rețelele de socializare regăsim persoane care vorbesc despre relația perfectă, despre partenerul ideal și despre tot ceea ce ar putea fi frumos în viața unui om, însă realitatea stă altfel, iar viața vine la pachet cu bune și cu rele, iar pe cele rele nu ne învață nimeni cum să le depășim. Subiectul de astăzi este puțin mai sensibil, este mai delicat, însă pe cât de ascuns este în viața de zi cu zi, pe atât de des întâlnit este.

Infidelitatea este greu de acceptat și este genul de suferință pe care o trăiești singur, de cele mai multe ori fără sprijinul oamenilor din jur. Nimeni nu poate înțelege ceea ce se întâmplă în sufletul tău, de aceea singurul ajutor care ne poate aduce pe linia de plutire, este ajutorul unui specialist, al unui psiholog.  

„ Sometimes your heart needs more time to accept what your mind already knows. ”

Nimic nu afectează mai mult încrederea, respectul de sine și relația ca atare, decât infidelitatea. Nu mă refer doar la partenerul înșelat, ci la ambii. In momentul în care ai înșelat, ai ales să iți trădezi propriile alegeri.

Cât de mult ne afectează infidelitatea și cum putem trece peste acest lucru? Oare mai există viață după infidelitate?

Am invitat un om special astăzi, aici pe blogul meu, pentru a ne oferi cele mai sincere răspunsuri la întrebările cu care ne confruntăm toți ori de cate ori avem ocazia. Fie că am trecut sau nu prin acest impas, cu siguranță ne-am pus măcar o dată întrebarea: Oare mai există viață după infidelitate?

Iulia Savu este psihoterapeut si psiholog clinician și este un om dedicat în totalitate job-ului său. O apreciez enorm pe Iulia, pentru că este acea persoană  cu care te poți simți în largul tău, care te face să te deschizi și să dai frâu liber tuturor sentimentelor și gândurilor, tocmai din acest motiv m-am gândit că acest subiect ar trebui să îl abordăm împreună.

1. Povestește-ne puțin despre tine. Cum ai reușit să activezi în acest domeniu?

Un lucru care a rămas constant în gândirea mea este curiozitatea față de motivul pentru care oamenii fac ceea ce fac. Așa s-a întâmplat și în anii de licență în care psihopatologia și personalitatea erau o sursă de fascinație pentru mine.

Am lucrat într-o organizație neguvernamentală (ca terapeut de familie) și pentru o clinică ca psiholog. În prezent lucrez în sectorul privat ca psiholog clinician, atât cu copiii, cât și cu adulții.

Țin sesiuni individuale de terapie sau evaluare, în încercarea de a trata depresia, anxietatea, fobia socială, durerea sau panica. Pe lângă evaluarea și tratarea stărilor de dispoziție cu prevalență ridicată și a tulburărilor afective, o mare parte din ceea ce fac implică conștientizarea problemelor care au un impact negativ asupra capacității unui individ de a-și gestiona în mod eficient circumstanțele actuale.

Nu cred că un plan predefinit m-a condus la cariera pe care o parcurg astăzi – circumstanțele și unele evenimente din viață mi-au modelat deciziile și alegerile. După o diplomă în psihologie, am încercat diverse ramuri ale psihologiei și acolo am descoperit interesul meu puternic pentru consilierea psihologică.

În calitate de psiholog, nu am o zi tipică, dar sunt norocoasă că am găsit o varietate de sarcini care mă interesează și mă provocă din punct de vedere profesional.

Unele probleme ale clienților se concentrează pe problemele de relație, unde îi pot ajuta să identifice tiparele de viață anterioare care afectează relațiile actuale. De asemenea, unele cazuri implică evaluarea și tratamentul / managementul clienților cu o serie de tulburări de dispoziție.

În cele din urmă, pentru a fi psihoterapeut, trebuie să fii flexibil din punct de vedere mental, să vezi lucrurile din perspectiva altor oameni și să-i ajuți să își construiască propriile culturi, idealuri și resurse, mai degrabă decât să-ți impui propriile sfaturi „utile” despre calea „corectă” de a trăi. De fapt, îmi place să privesc o varietate de perspective, altele decât ale mele; acest lucru m-a îmbogățit, ajung să văd viața prin sute de lentile, să văd cum aceasta se dezvoltă pe mai multe căi și să observ unde duc.

2. Crezi că relațiile mai pot fi reparate după infidelitate? Merită să se ofere o a doua șansă?

Este ușor să presupunem că infidelitatea ar însemna un sfârșit automat al relației, dar nu este atât de simplu. Dacă există un lucru asupra căruia sunt total de acord atunci când vine vorba de a trata infidelitatea, este faptul că, deși recuperarea este posibilă, reconstruirea unei relații sănătoase este o muncă grea.

Este un drum lung spre recuperare. Cuplurile pot rămâne împreună după o aventură, dar este nevoie de multă muncă pentru a repara încrederea întreruptă. Majoritatea cuplurilor nu își revin atunci când unul din parteneri este infidel, dar cele care o fac pot ieși mai puternice după ce au trecut prin procesul de recuperare. Cu toate acestea, este nevoie de timp.

3. Ce consideri infidelitate în epoca social media? Care este limita? 

Timpul prelungit pe rețelele sociale poate face mai ușor să evadezi în viața altora – și să găsești alinare în altă parte. Platforme de socializare încurajează infidelitatea oferind o viziune falsă asupra vieții oamenilor. Majoritatea oamenilor care intră online nu postează despre necazurile lor sau despre luptele lor, ci o versiune a vieții care pare de multe ori mai atractivă decât cea reală .

Dacă te îndoiești de relația ta sau de propria ta fericire, mergi pe Facebook și te uiți la altcineva, s-ar putea să te gândești:„ Wow, ei au totul împreună ”. Când te afli în spatele unui ecran, ai timp să cultivi răspunsul perfect și să fii cea mai bună versiune a ta și te gândești că tot ce se întâmplă rămâne în spațiul virtual.

Este infidelitatea digitală o criză? E greu de spus. Cert este că face mult mai ușor să găsești conexiune în afara propriei relații/ căsnicii.

4. Ce părere ai despre relațiile deschise în care partenerii au flexibilitate? Ce se află în spatele unei astfel de relații și de ce ajung cuplurile în acest punct?

Consider că unii oameni știu din adolescență că nu sunt interesați de monogamie, în ciuda așteptărilor sociale. Alții se angajează în relații deschise din cauza circumstanțelor, cum ar fi pasiunea pentru cineva nou.

De ce ajung cuplurile în acest punct?

Un scenariu obișnuit: un cuplu care este împreună de câțiva ani simte o lipsă de pasiune. Unul sau ambii parteneri se îndrăgostesc de altcineva sau unul începe o aventură. Pentru a rezolva problema, ei decid să-și deschidă relația.

Din păcate, acesta nu este adesea cel mai bun mod de a deschide relația. Mai ales atunci când este implicată infidelitatea, este mai bine să rezolvați mai întâi problema de bază a relației, decât să încercați să o mascați. Adesea, acest lucru duce la despărțire sau divorț. Uneori, însă, abordarea permite ambelor persoane să meargă către o relație deschisă cu o perspectivă pozitivă bazată pe încredere, dragoste și angajament

5. De ce ajung cuplurile la infidelitate? 

Există o mulțime de motive sau cauze pentru care bărbații sau femeile se pot angaja într-o legătură extraconjugală, dar anumiți factori de risc – fie cu una dintre persoane, fie cu căsătoria în ansamblu – cresc șansele ca aceasta să se întâmple.

Cred că există factori individuali care pot crește șansele de infidelitate și anume:

• Dependență: problemele legate de abuzul de substanțe( alcoolul, în special, poate reduce inhibițiile, astfel încât o persoană care nu ar lua în considerare o aventură, poate depăși granița).

• Stilul de atașament: Unele stiluri de atașament, cum ar fi evitarea atașamentului sau nesiguranța atașamentului, precum și tulburările de intimitate.
• Stima de sine scăzută și nesiguranța (modalitate de a se valida).

• Traume din copilărie (cum ar fi abuzul sau neglijarea fizică, sexuală sau emoțională)
• Expunerea la infidelitate în copilărie
• Boli mentale: Unele boli mintale, cum ar fi tulburarea bipolară, sunt un factor de risc.
• Probleme psihologice:

-trăsăturile narcisiste (pentru aceștia o aventură poate fi condusă de ego și având în vedere că le lipsește adesea empatia, cu siguranța nu apreciază impactul acțiunilor lor asupra partenerului)

-tulburările de personalitate.

6. Infidelitatea dintr-o relație anterioara ne poate afecta atitudinea și comportamentul în relațiile viitoare? 

Da! Durerea creată de infidelitate este aproape insuportabilă și este nevoie de multă vindecare, indiferent dacă rămâi în relație sau te angajezi în alta.

Când începi o nouă relație, ai tendința de a fi precaut și suspicios în legătură cu fiecare lucru pe care îl face partenerul tău – care ar putea declanșa sentimente vechi de suspiciune și nesiguranță.

Însă, ai încredere că orice lucru se construiește în timp, astfel încât, după o perioadă de timp, poți învăța să ai încredere în noul partener..

Da, s-a întâmplat un lucru foarte rău – ai fost înșelat/ă. Evident, nu este niciodată plăcut. Dar pentru fiecare persoană care te-a înșelat, există cineva care nu o va face. De fapt, există probabil o mulțime de persoane care nu o vor face. Totuși, trebuie să rămâi pozitiv și să păstrezi credința că poți – și vei – întâlni pe cineva potrivit pentru tine.

7. Infidelitatea este diferită la bărbați vs femei?

Bărbații au, în general, mai multe șanse decât femeile să poată separa sexul de conexiunile intime. Pentru mulți bărbați, sexul este sex, iar relațiile sunt relații, iar cele două nu se suprapun neapărat. Astfel, un bărbat care “trădează” poate face acest lucru fără să simtă un grad semnificativ de conexiune emoțională, în timp ce o femeie care ajunge în aceasta situație ar putea vedea lucrurile diferit, sexul și conexiunea emoțională amestecându-se în moduri care îngreunează gestionarea lor.

Într-un alt mod, atunci când femeile înșală, există de obicei un element de romantism, intimitate, conexiune sau dragoste. Bărbații, pe de altă parte, sunt mai predispuși să înșele pentru a satisface nevoile sexuale, cu mai puține gânduri de intimitate. Desigur, mulți bărbați sunt infideli pentru că simt iubire, precum și atracție sexuală pentru un partener exterior, dar mulți alții nu. Pentru ei, infidelitatea poate fi o acțiune oportunistă, în primul rând sexuală, care, în mintea lor, nu le afectează relaţie.

8. Pentru o relație de cuplu este nevoie de…

• – Capacitatea de încredere reciprocă.
• – Sentimente solide de respect
• – Să vă simțiți în siguranță unul lângă celălalt.
• – Păstrarea propriei identități
• – Actualizarea permanentă a nevoile voastre
• – Continuă atenție asupra abilităților de comunicare.

9. Ce reprezintă terapia de cuplu? Cât de mult ne poate ajuta în rezolvarea problemelor? 

Foarte mult ajută. A face terapie nu este un semn de slăbiciune, ci un semn al disponibilității de a deveni mai bun. Este un motiv bun pentru care terapia de cuplu trebuie să fie întotdeauna o opțiune. Aceasta implică tehnici care abordează posibile probleme între cupluri.

Ce se întâmplă în cadrul ședințelor de terapie?

• Comunicare: Una dintre cheile unei relații de succes este comunicarea. Terapia de cuplu urmărește îmbunătățirea comunicării dintre parteneri.
• Abordarea problemelor și discutarea lor: terapeutul va încuraja cuplul să fie complet sincer și să-și exprime problemele.
• Înțelegerea: o mare parte din ședințele de terapie vor determina cuplul să-și povestească experiențele. Terapeutul va ajuta, de obicei, cuplul să-și înțeleagă opiniile despre diferite lucruri.
• Căutarea soluțiilor: Problemele nu pot fi abordate pe deplin fără a găsi soluții corect. Unul dintre obiectivele terapiei de cuplu este de a găsi soluții la probleme. Acest lucru se face de obicei prin compromis.

10.De unde vine problema suspiciunilor în cuplu, în condițiile în care partenerul nu iți dă motive de neîncredere?

Problema o reprezintă, de fapt, stima de sine scăzută. Când nu te simți confortabil cu propria persoană, nesiguranțele pot începe să se strecoare în modul în care te comporți cu celălalt – și acest lucru poate avea un impact negativ asupra amândurora.

În plus, o stimă de sine scăzută poate distorsiona percepția despre partener. Există mai multe șanse să vezi relația în termeni alb-negru: ca fiind toți buni sau toți răi. A avea un astfel de punct de vedere polarizat asupra partenerului tău poate fi dificil în relația ta. Dacă nu ai încredere în tine și părerile tale se schimbă foarte repede, partenerul tău o să înceapă să se simtă nesigur.

Concluzii

Dragii mei, dacă citiți aceste rânduri înseamnă că ați rămas alături de mine și Iulia, și cu siguranță am reușit să vă captăm atenția. Ei bine, sper ca acest articol să vă fie de folos, să fie ceva educativ, căci acesta este scopul interviurilor de pe blogul meu.

Am decis să abordez acest subiect, pentru că am primit mai multe mesaje la Q&A-urile pe care le-am organizat pe pagină, în care mi se cerea părerea în legătură cu infidelitatea, minciuna și modalitățile prin care poți trece peste. Astfel, am decis că e nevoie de un specialist care să ne povestească toate aceste lucruri, eu nefiind în măsură să decid ce este corect și ce nu. Fiecare relație este diferită, însă câteva sfaturi generale din partea unui psiholog și psihoterapeut, cu siguranță nu vor strica niciodată, mai ales când sunt for free.

Nu uitați un lucru, aveți grijă de voi și de sufletul vostru!