La povești cu dr. Cristina Vâjâitu

“Singura modalitate prin care poti face lucruri extraordinare este sa iubesti ceea ce faci” – Steve Jobs.

Pielea este un organ viu care suferă modificări în permanență. Reprezintă cel mai mare organ al corpului uman – aproximativ 16% din masa corporală a unei persoane este constituită din piele.

Pentru a cunoaște și a descoperi frumusețea este necesară parcurgerea mai multor pași. Cel mai important pas reprezintă cunoașterea pielii umane și alegerea produselor potrivite fiecărui tip de ten.

Orice ne-ar putea pune pielea în pericol și trebuie verificat în detaliu de către un specialist dermatolog. Acest lucru este unul dintre cele mai importante etape în îngrijirea noastră și a pielii noastre.

Ce înseamnă consultul dermatologic? M-am gândit să vă sar în ajutor în descoperirea răspunsului la această întrebare și nu numai. Astfel că astăzi stăm la povești cu Dr. Cristina Vâjâitu, medic rezident – specializarea dermatologie. Am simțit pasiunea cu care face acest lucru, încă de la prima întrebare.

1. Care este povestea ta? Cum ai ajuns medic dermatolog?

Drumul meu către medicină a pornit încă din copilărie, datorită pasiunii pentru știință care mi-a fost insuflată de către tatăl meu, cercetător în matematică și mama mea, profesor de fizică, astfel că știința a fost o parte integrantă a vieții mele dintotdeauna. Această pasiune mi-a conturat în primii 5 ani de facultate un drum în cercetare, care mi-a oferit șansa de a lucra în laboratoare atât din România, cât și din străinătate.

Experiența din laboratorul de cardiologie moleculară din Milano a fost cea prin care am învățat o lecție importantă, care avea să îmi reorienteze drumul în medicină. Am realizat că indiferent de cât de bun ești la un lucru, dacă nu ai răbdarea necesară pentru a-l duce la bun sfârșit, nu este pentru tine. Iar răbdarea în cercetarea de nivel înalt înseamnă ani de zile în care trebuie să te dedici complet, fără a avea vreo garanție că lucrurile vor avea un rezultat semnificativ din punct de vedere științific.

Drept urmare, am decis să îmi întorc privirea către cardiologia intervențională și astfel am ajuns în Swansea, Țara Galilor, unde am lucrat cu o echipă experimentată de cardiologi intervenționiști 6 săptămâni și m-am îndrăgostit de modul lor de a funcționa. Singura problemă era că viața de familie nu părea sa aibă loc în acest peisaj. Așa că am decis să mă întorc în România și, în urma examenului de rezidențiat, am ales drumul dermatologiei, care s-a dovedit a mi se potrivi mănușă. Am ales această specialitate datorită varietății de proceduri pe care le poți realiza, de la îmbunătățirea aspectului pielii și al frumuseții naturale prin proceduri estetice, până la proceduri medicale care pot salva viața, cum este excizia chirurgicală a melanomului.

Astfel am reușit sa fac o pasiune și un stil de viață din a fi medic dermatolog.

2. Când trebuie să apelăm la un dermatolog și cu ce se ocupă mai exact acesta?

Dermatologia se ocupă cu tratarea bolilor pielii, ale mucoaselor (genitală și orală), și a glandelor anexe cum sunt unghiile și părul. Atunci când apare o modificare la nivelul acestor zone (cum ar fi căderea părului în exces sau modificarea formei sau culorii unei alunițe (nev) preexistente, sau chiar apariția uneia noi), se recomandă consultul unui medic dermatolog care să ne ofere indicațiile potrivite pentru a soluționa această problemă. Astfel că medicul dermatolog este implicat în tratamentul a peste 3000 de afecțiuni precum acneea, psoriazisul, dermatita atopică, bolile cu transmitere sexuală sau cancerele cutanate. Pe lângă partea de dermatologie clinică, dermatologii pot realiza și intervenții precum electrocauterizarea leziunilor cutanate, biopsia cutanată sau excizia unor leziuni cutanate. Totodată, există și o ramură de dermatologie estetică care include proceduri estetice minim invazive precum injectările cu acid hialuronic și toxină botulinică, peelingurile, șamd.

3. Consideri că rolul unui medic este doar să trateze? Sau să și prevină, să informeze?

Medicul dermatolog are rolul de a preveni, diagnostica și trata bolile aferente specialității lui. Se recomandă un control dermatologic de rutină anual în care medicul dermatolog va evalua starea de sănătate a pielii, mucoaselor adiacente și a glandelor anexe (păr, unghii). Prevenția este cheia, mai ales când vorbim despre cancerele cutanate și în special despre melanom, aceasta realizându-se prin monitorizarea periodică a întregii suprafețe cutanate cu ajutorul unei hărți dermatoscopice.

În momentul apariției unor noi leziuni pe corp sau orice altă modificare ce se încadrează în aria dermatologică, se recomandă prezentarea pacientului pentru un consult de specialitate în vederea stabilirii diagnosticului, acesta fiind urmat de indicarea unui tratament corespunzător și un regim de monitorizarea evoluției și răspunsului la tratament. 

4. Din ce motive apare acneea și cum ar trebui să prevenim apariția ei?

Acneea reprezintă o afecțiune cronică a foliculului pilosebaceu, cu etiopatogenie complexă. Studiile arată că până la 80% din populație va avea minim un episod de acnee în timpul vieții.

Prevenirea apariției leziunilor de tip acneic constă în urmărirea mai multor reguli. Prima dintre acestea este dubla curățare (dimineața și seara) folosind un gel de curățare specific tenului acneic. Aplicarea zilnică de cremă cu factor de protecție 50 drept ultim pas al rutinei de îngrijire de dimineață este esențial pentru pacienții cu ten acneic pentru a reduce riscul apariției de leziuni ulterioare sau hiperpigmentari post acneice. Stilul de viață este important în prevenirea apariției leziunilor acneice, manifestat printr-o dietă corespunzătoare (fără aport sau cu aport redus de alimente cu indice glicemic mare, lipsa aportului de sucuri carbogazoase și a mâncării bogate în iod cum este mâncarea de tip fast-food) și printr-un regim de somn corespunzător (minim 7-8 ore pe noapte).

5. Cum ne dăm seama ce tip de piele avem?

În practica dermatologică, cea mai des întâlnită clasificare a tipului de ten este în funcție de aspectul zonei T (frunte și bărbie) și a pielii obrajilor. Tipul de piele poate însă varia în funcție de regiunea feței la care ne raportăm, astfel că există persoane care au o zonă T cu exces de sebum și o piele uscată la nivelul obrajilor, aceasta fiind situația unei persoane cu ten mixt. Folosindu-ne de această clasificare putem să împărțim tipurile de ten în 4 categorii: ten normal, ten “gras”, ten uscat și ten mixt.

Evaluarea tipului de ten se realizează cel mai corect de către medicul dermatolog, însă putem face și acasă niște probe de autoevaluare care să ne indice tipul acestuia.

Dacă ne spălăm pe față cu un gel de curățare blând, așteptăm o oră și apoi verificăm în oglindă. Tenul normal este neted, fără să prezinte zone de piele uscată sau cu exces de sebum. Tenul “gras” prezintă pori mari, mai ales la nivelul zonei T, iar pielea are un aspect unsuros. Tenul uscat prezintă zone de piele uscată și asociază o senzație de strângere la nivelul pielii. Tenul mixt asociază o zonă T grasă și restul tegumentului putând fi normal sau uscat.

6. Ce presupune o rutină corectă de îngrijire a tenului?

7. Cât de des trebuie să consultăm medicul dermatolog?

Se recomandă vizita anuală la un medic dermatolog pentru evaluarea stării de sănătate a pielii, anexelor pielii (păr, unghii) și a mucoaselor adiacente (mucoasă orală și genitală). Harta dermatoscopică a întregii suprafețe cutanate se recomandă a se realiza anual pentru majoritatea pacienților în vederea evaluării fotoexpunerii și prevenirea melanomului.

La momentul confruntării unui pacient cu o problemă dermatologică (apariția unei noi leziuni pigmentare la nivelul pielii sau friabilitatea unghiilor), se recomandă consult dermatologic în vederea stabilirii unui tratament corespunzător. Ulterior, în funcție de afecțiunea pentru care ne-am prezentat la consult, urmează să ne fie monitorizată evoluția și răspunsul la tratamentul recomandat la anumite intervale de timp.

8. De ce ingrediente trebuie să ne ferim atunci când achiziționăm produse pentru ten?

Cosmeticele conțin de multe ori, pe lângă substanțe benefice pentru piele, și substanțe toxice pentru sănătatea noastră. Rolul acestor substanțe potențial toxice poate fi conferirea unei texturi mai plăcute la atingere sau o aplicare mai facilă a produsului, conferirea stabilității produsului cosmetic, să ofere o culoare plăcută sau un miros mai frumos. În mod normal, aceste substanțe fiind în cantități mici nu dăunează sănătății pielii, excepție făcând reacțiile alergice sau iritațiile. Însă ceea ce ne îngrijorează este efectul cumulativ al acestor substanțe.

Parabenii (metilparaben, propilparaben, butilparaben, isobutilparaben, etilparaben) care au rol conservant și pot conduce la dezechilibre hormonale prin mimarea estrogenului uman și pot fi asociați cu cancerul la san.

Ftalații (dibutilftalatul sau DBP) pot fi toxici pentru sistemul endocrin și pot avea efect teratogen (inducerea de malformații la nivelul fătului).

Triclosanul este o substanță folosită cu rol antibacterian în produse precum pasta de dinți, săpunuri sau geluri de duș și poate conduce la afectarea sistemului hormonal.

Alte substanțe care pot avea efecte nedorite pe termen lung sunt: dietanolamina, gudroanele, formaldehida, aromele sintetice și parfumurile, polietilenglicolul, petrolatumul, uleiurile minerale, siloxanii, lauril sulfat de sodiu (SLS) și laureat sulfat de sodiu (SLES), substanțe chimice care se regăsesc în cremele cu protecție solară (oxibenzona), aluminiul, etc.

Acum că ne-am cunoscut și am parcurs câteva din informațiile și curiozitățile de bază, alături de dr. Cristina, cu siguranță vom fi mai responsabili în alegerile pe care le facem și în atenția pe care o acordăm pielii noastre și nu numai. Sperăm că v-a plăcut acest gen de articol și așteptăm curiozitățile voastre pe Instagram (blondie_journal , dr.cristina.vajaitu), căci vom continua această serie de interviuri online.

Vă pupăcesc,

Blondie.